Numele de martisor provine de la numele lunii martie, denumita la randul ei dupa Martius, zeul razboiului si pazitorul agriculturii. Anul nou la romani incepea pe 1 martie, atunci cand se organizau numeroase sarbatori pentru a se marca trecerea in sezonul cald, inceputul muncilor agricole si aparitia florilor. Martisorul era in trecut compus din mici pietricele vopsite in rosu si alb, dispuse pe o ata pentru a fi purtate in jurul gatului sau la incheietura mainii, conform descoperirilor arheologice si a opiniilor specialistilor.
Martisorul a fost confectionat mai apoi din doua snururi impletite, de lana sau matase. In secolul 19 martisorul era oferit copiilor, atat fete cat si baieti, pentru a fi purtat la gat, la incheietura mainii sau prins in piept. Aceasta practica se spunea ca le va aduce noroc tot anul, ii va apara de boli, iar copii vor fi sanatosi si frumosi precum florile primaverii. Tot in superstitia populara se spunea ca firul rosu ii putea apara si de deochi. Mai tarziu, de snurul martisorului se obisnuia a se lega un banut, de aur sau de argint.
La sfarsitul lunii martie, sau, depinzand de regiune, atunci cand infloreau primii pomi, sau se intorceau pasarile calatoare, martisorul se dezleaga, iar snurul se atarna de crengutele pomilor fructiferi. Se spunea ca acea persoana va avea noroc pe tot parcursul anului, va fi frumoasa si vesela precum o floare, iar daca isi va pune o dorinta atunci cand va lega snurul de crenguta, aceasta i se va indeplini. Cu banutul martisorului se cumpara vin rosu, cas si paine, alimente simbolice pentru roseata obrajilor, puritatea sufletului si belsug.
Semnificatia martisorului este strans legata de un alt personaj din folclorul romanesc. Una din legendele despre acest snur povesteste despre Baba Dochia care, la inceputul anului, torcea o funie, sau snur. Aceasta reprezenta lunile, saptamanile si zilele ce aveau sa vina. Martisorul este vazut ca fiind reprezentarea anului nou si a timpului. Anul nou incepea in trecut la data de 1 martie, iar cele doua anotimpuri principale erau vara si iarna. Primavara si toamna erau considerate anotimpuri de tranzitie. La origine, culorile martisorului erau alb si negru, sau rosu inchis. Faptul ca martisorul era initial compus dintr-un fir alb si negru nu este intamplator. Albul si negrul sunt culori primare, complementare, albul reflectand tot spectrul luminii iar negrul fiind absenta luminii.
Cele doua fire contrastante ale martisorului prezinta un dualism complementar, caracteristic folclorului mitic romanesc. Ideile fundamentale opuse ale martisorului pot fi: vara – iarna, cald – frig, lumina – inturneric, viata – moarte, pace – razboi, bine – rau. In timp, culoarea neagra a fost inlocuita. Culoarea rosie a martisorului este asociata focului, sangelui, vietii si iubirii. Reprezinta fertilitatea femeii si vara, precum si credinta ca aceasta culoare protejeaza pe cel care o poarta de lucrurile rele, de blesteme si boli, si ii aduce noroc in dragoste. Culoarea alba semnifica puritatea si dvinitatea, fiind atribuita iernii si partii masculine.
Martisoarele moderne sunt confectionate din diverse materiale si pot avea, pe langa snurul traditional, si alte simboluri purtatoare de noroc precum: trifoi, potcoava, cosar. Daca la inceput martisorul era vazut ca un talisman care ii apara pe cei care il purtau de diverse boli, ii ferea de arsita soarelui si de farmece, cu timpul, si mai ales in mediul urban, martisorul si-a pierdut din simbolismul sau, fiind mai mult utilizat pentru valoarea lui estetica si mai putin pentru cea practica.
Credintele si superstitiile secolelor trecute au lasat locul unor interpretari pozitive, martisorul fiind vazut astazi ca insumand frumusetea, veselia si belsugul acestui anotimp, precum si dragostea sau tineretea. Fiindca florile au fost inca din cele mai vechi timpuri asociate acestor caracteristici iar simbolismul acestora este, precum si martisorul, legat de sosirea primaverii, este de la sine inteles ca ele au insotit aceasta sarbatoare. Ghiocelul este una dintre primele flori ce rasare atunci cand zapada incepe sa se topeasca, fiind considerat vestitorul primaverii si fiind des oferit cu ocazia martisorului.
Buchetele moderne cu flori de martisor reusesc sa capteze sentimentele ce fac parte din traditia acestei sarbatori, exprimand frumusetea, dragostea, prosperitatea si fericirea.